Depresia si Anxietatea

 
 

DEPRESIA, ANXIETATEA, REMEDII NATURISTE



depresieDEPRESIA

Generalitați
 
Depresia este o tulburare a stării afective, care duce la apariția unei trăiri de tristețe sau de pierdere a speranței pentru o perioadă îndelungată de timp. Fiind mai serioasă decât un simplu episod de tristețe, de supărare sau decât o trăire temporară de scădere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ți trăi viața, asupra capacitații de muncă, asupra stării generale de sănătate și asupra persoanelor apropiate. 

Depresia se manifestă diferit de la o persoană la alta. Unii se simt "dărâmați" pentru o perioadă lungă de timp, în timp ce la alte persoane trăirile de depresie vin și pleacă. În cazul în care o persoană are episoade scurte de depresie usoară, aceasta poate fi capabilă să își continue viața profesională și să facă față activităților cotidiene. Totusi, daca persoana in cauza nu urmeaza o forma sau alta de tratament pentru depresie, este supusa riscului de a deveni din ce in ce mai depresiva sau de a se îmbolnăvi fizic. În cazurile severe de depresie, persoana respectivă poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activitațile de rutină și chiar la suicid. În aceste cazuri, consultul unui specialist si urmarea unui tratament sunt esențiale. 

Persoanele cu depresie pot fi refractare la ideea de a căuta ajutor deoarece consideră că acest lucru este o dovadă de slăbiciune personală sau un defect de caracter sau cred ca trebuie sa fie capabili sa iasa singuri din aceasta stare. 
Astăzi se știe că depresia, că și orice altă afecțiune medicală, are o bază biologică și chimică. Tratamentul depresiei este sigur și de regulă eficace chiar și în cazul persoanelor cu depresie severă.

 
 Depresia se tratează şi se vindecă, însă este necesară o schimbare de mentalitate, în schimb, netratată corect, boala evoluează către cronicizare, cu deteriorarea importantă a calităţii vieţii persoanei, la care se pot adăuga complicaţii, precum suicid sau consum de substanţe, spun medicii.  
 Depresia reprezintă, la nivel global, una dintre cele mai frecvente cauze ce afectează starea de sănătate, cu impact asupra funcţionalităţii pacientului, scăderea productivităţii şi a capacităţii de lucru, izolare şi, în cazuri severe, pierderea dorinţei de a trăi.La nivel global, depresia afectează aproximativ 121 de milioane de oameni.
În Europa se estimează că 50 de milioane de persoane suferă de această boală.
  
 

 Cauze  

   Ce anume cauzează depresia este un subiect intens studiat in prezent. 
  Experții consideră că predispoziția genetică, împreună cu evenimentele de viață stresante, afecțiuni medicale, administrarea de medicamente sau alți factori, pot determina un dezechilibru al anumitor substanțe    chimice din creier, denumite neurotransmițători, ducând la apariția depresiei. 

 Situatiile care pot declanșa un episod de depresie sunt: 
- unele medicamente, cum ar fi narcoticele folosite pentru îndepărtarea durerii sau steroizii; de obicei simptomele depresive dispar odată ce medicamentul este oprit 
- tulburări ale secretiei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al glandei tiroide sau suprarenale 
- dezechilibre chimice, precum dezechilibrele nivelurilor sanguine ale calciului sau nivelurile scăzute ale fierului (anemia
- afecțiunile îndelungate (cronice), precum artrita, bolile cardiace sau cancerul 
- infecțiile, cum ar fi infecțiile virale sau infecțiile ficatului sau ale creierului 
- factorii de stres majori, ca de exemplu moartea unei persoane dragi 
- factorii de stres cronici, precum sărăcia, dificultațile familiale, probleme medicale grave proprii sau ale unei persoane apropiate. 
- vârstnicii care trec de la o viață independentă la o viață în care depind de ceilalți au adeseori depresie 
- presiuni asupra copiilor si adolescenților, din partea societații sau a celor de aceeasi vârstă 
- consumul de alcool, de substanțe ilegale sau probleme în legătură cu abuzul de o substantă
- sindromul premenstrual cronic 
- menopauza 
durerea cronică 
- stresul 
- oboseala 
- nașterea recentă.

 Factori de risc    

Anumiti factori cresc riscul de depresie. Dacă o persoană are o rudă de gradul întâi, cum ar fi tatăl sau mama, cu depresie, riscul de apariție a depresiei la persoana respectivă este de până la trei ori mai mare decât în populația generală. 
Dacă a existat în trecut un episod de depresie, probabilitatea de a face din nou depresie este mult mai mare. 

Alți factori de risc pentru depresie sunt: 
- afecțiuni cardiace în trecut, precum boala arterelor coronare 
- o afecțiune severă, continuă (cronică), cum ar fi diabetul zaharat, cancerul si durerea cronică
- probleme maritale 
- consumul de alcool sau de droguri 
- administrarea unor medicamente ce pot provoca simptome depresive, cum ar fi narcoticele pentru îndepărtarea durerii sau steroizii 
- un eveniment de viață stresant, ca de exemplu pierderea unei persoane dragi sau intrarea în șomaj (acest lucru este valabil mai ales la vârstnici, care pot avea mulți factori stresanți sociali, cum ar fi faptul că devin dependenți de alții pentru a fi îngrijiți) 
- anumite condiții medicale generale, precum anemia sau afecțiunile tiroidiene 
- o afecțiune severă descoperită recent 
- o intervenție chirurgicală recentă
- un istoric de abuz sexual sau fizic în copilărie 
- o îngrijorare excesivă, constantă sau o anxietate excesivă 
- o tulburare de alimentație 
- o tulburare anxioasă. 

   Factori de risc suplimentari pentru depresie la femei sunt: 
- nașterea recentă 
- folosirea de anticoncepționale orale (la unele femei, contraceptivele pot îmbunatați dispoziția) 
- un istoric de tulburare disforică premenstruală (sindrom premenstrual sever). 

 

Madalina Manole

 Simptome   

      Persoana care are depresie se poate simți lipsită de speranța, tristă sau nu mai poate simți plăcere în aproape nimic din ceea ce face. Se poate simți "dărâmantă" sau descurajată, plânge usor. De asemenea  poate fi irascibilă sau anxioasă sau poate avea un nivel scăzut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la început. Poate fi dificil de recunoscut că simptomele pot avea legatură între ele și că persoana respectivă ar putea avea depresie. 

 Cele mai semnificative două simptome ale depresiei sunt: 

- tristețea sau lipsa de sperantă 

- pierderea interesului sau a plăcerii in efectuarea majoritații activitaților din viața de zi cu zi. 

  Alte simptome pot fi: 
- pierderea sau luarea în greutate din cauza modificărilor în apetitul alimentar 
- creșterea sau diminuarea nevoii de somn 
- sentiment de neliniște și incapacitatea de a putea sta liniștit sau din contră, sentimentul că orice mișcare necesită un mare efort 
- senzație de oboseală permanentă 
- sentimente de vinovăție sau de devalorizare fară un motiv aparent 
- gânduri recurente de moarte sau de suicid. 

 În cazul în care o persoană prezintă cel puțin cinci din aceste simptome, pentru o perioadă mai lungă de 2 săptamâni și dacă unul din aceste simptome este fie tristețea, fie pierderea interesului, persoana respectivă  este diagnosticată cu depresie majoră. Totuși, chiar dacă sunt prezente mai puțin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie și este nevoie de administrarea unui tratament. 
În cazul în care sunt prezente 2 până la 4 simptome pe o perioadă de cel puțin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o formă de depresie pe termen îndelungat, numită tulburarea distimică (distimia). Numeroase femei pot avea modificări ale dispoziției înainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice și emoționale care interferă cu relațiile interpersonale sau cu responsabilitațile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totuși, femeile care prezintă simptome premenstruale fizice și emotionale care interferă serios cu viața cotidiană pot avea o formă de depresie, denumită tulburare premenstruala disforică.

  Mulți medici, de obicei generaliști, consultă persoane care prezintă simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar în mod frecvent în depresie, pot fi: 
- dureri de cap și alte dureri cu diferite localizări 
- probleme digestive, inclusiv constipație și diaree 
- pierderea interesului în activitatea sexuală sau incapacitatea de a mai avea o viată sexuală activă 
- sentimente de anxietate sau de îngrijorare fară un motiv evident 
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie 
- lipsa mișcarii sau a vorbirii timp de ore întregi. 

  Alte simptome de depresie pot fi: 
- mâncatul excesiv și câștigul în greutate, care apar mai frecvent decât pierderea poftei de mâncare 
- creșterea duratei de somn, mai frecventa decât insomnia 
- plâns facil, mânie, stare generală proastă, împreună cu anxietate și stare de tensiune interioară 
- uneori, o senzație de îngreunare a brațelor sau a picioarelor 
- sensibilitate excesivă la rejectie (respingere). 

  Depresia si anxietatea afecțiuni grave la persoanele de orice vârstă, dar persoanele în vârstă care prezintă simptome de depresie trebuie să înceapă un tratament cât mai curand posibil. Depresia la vârstnici poate duce la apariția unei stări de confuzie sau a uitării (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea apariția acestor simptome). 

   De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele vârstnice care au afecțiuni cardiace. Este deosebit de importantă recunoașterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectivă să poată primi un tratament corespunzător cât mai devreme posibil. 
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la început. Poate fi greu de recunoscut că aceste simptome pot avea legatură între ele și că ele pot fi datorate unei depresii.

La copii si la adolescenți simptomele depresiei sunt uneori diferite față de cele apărute la adulți, ceea ca face ca diagnosticarea și începerea unui tratament să fie mai dificila. 
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifică cu vârsta: 
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii și adolescenți pot fi: preocuparea în legătură cu moartea sau suicidul sau ruperea recentă a unei relații 
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulți pot include: abuzul de alcool sau de altă substantă, pierderea recentă a slujbei sau divorțul 
- semnele prevestitoare ale suicidului la vârstnici pot cuprinde: moartea recentă a partenerului de viață sau diagnosticarea de curând cu o boală severă, care îi poate scurta durata de viață. 

  

Tratament

Tratament inițial 

     Tratamentul depresiei poate cuprinde administrarea de medicamente antidepresive, consiliere terapeutică, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau o combinare a celor două modalitați de tratament. 
Consilierea terapeutică (psihoterapia) poate fi suficientă în cazul depresiei ușoare sau moderate. În cazul în care simptomele de debut sunt severe, cel mai probabil tratamentul inițial va include atât medicamente antidepresive cât și consiliere terapeutică. 

    Internarea în spital poate fi necesară dacă sunt prezente semne prevestitoare ale unui suicid, ca de exemplu gânduri sau planuri de auto-vătămare sau de vătămare a altei persoane, detașare de realitate (psihoza) sau un consum excesiv de alcool sau de droguri. 
Uneori este nevoie de mai multe încercări de a se găsi medicamentul și tipul de psihoterapie care sunt cele mai eficace la persoana respectivă. 
Poate fi necesară o perioadă de 4 până la 12 săptămâni până când medicamentele să îsi facă efectul, deși de obicei ele actionează mai rapid.

   De aceea este foarte important ca persoana cu depresie să colaboreze cu medicul curant pentru a găsi împreună cel mai bun tratament. 
La o femeie care a născut de curând, învățarea strategiilor de a face față depresiei postpartum poate ajuta la dobândirea mai rapidă a vindecării. 

În cazuri rare, terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi opțiunea inițială de tratament pentru persoanele care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au răspuns la alte modalități de tratament sau care au o depresie severă în care sunt prezente simptome psihotice, comportament sinucigaș sau incapacitatea de a se hrăni. ECT presupune o stimulare electrică usoară, aplicată în regiunea tâmplelor, care provoacă o scurtă convulsie. Se consideră că acest procedeu poate determina restabilirea echilibrului substanțelor chimice cerebrale numite neurotransmițători (al caror dezechilibru a dus la apariția depresiei).