Dependența de alcool și tutun

 
 
 
     Datele statistice nu sunt foarte îmbucurătoare. Adolescenţii care fumează prezintă un risc cu 50 la sută mai crescut de a deveni  dependenţi de alcool decât nefumătorii, arată un studiu american.
      
 

 

 Potrivit Asociaţiei americane a specialiştilor în pneumologie, la fiecare minut   4.800 de adolescenţi trag primul fum de ţigară din viaţa lor, iar circa 2.000 dintre  aceştia vor deveni dependenţi de tutun.

    Totuşi, specialiştii ne liniştesc spunând că dependenţa de alcool se întâlneşte mai rar în cazul tinerilor, deoarece aceasta se instalează în câţiva ani de consum excesiv. „Mult mai frecvent întâlnim ceea ce se numeşte abuzul de alcool la adolescenţi (peste şase unităţi de alcool la o singură ocazie, în cazul băieţilor, şi peste patru, în cazul fetelor, o unitate echivalând cu o bere, un pahar cu vin sau un shot de tărie).

Abuzul de alcool are consecinţe negative atât asupra sănătăţii, cât şi asupra activităţilor şcolare sau sociale”, spune Eugen Hriscu, medic specialist psihiatru şi director executiv al Alianţei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomanilor (ALIAT).

    Cum îţi dai seama când se întâmplă?

  E suficient să-i urmăreşti comportamentul cu atenţie timp de o săptămână ca să-ţi    dai seama dacă adolescentul tău fumează sau consumă alcool. Astfel, dacă   fumează, primul lucru pe care îl face când ajunge acasă este să meargă la baie şi  să se spele pe mâini şi pe dinţi.

În plus, tânărul evită să îţi vorbească şi să te privească în ochi, începe să tuşească, are vocea puţin răguşită şi hainele îi miros a tutun. Semnele unei probleme cu alcoolul sunt la fel de evidente: vine acasă ameţit, are prieteni care consumă alcool şi, în cazurile mai grave, începe să aibă un interes scăzut pentru activităţile şcolare sau sociale. „Dependenţa adaugă la aceste semne nevoia imperioasă de a bea zilnic şi stări de rău fizic şi psihic atunci când scade cantitatea de alcool din sânge (de exemplu, dimineaţă, la trezire)”, mai spune Eugen Hriscu.

   Ce este de făcut?

   Pentru a reuşi să-ţi convingi copilul să renunţe la fumat şi la consumul de alcool, trebuie, în primul rând, să îl cunoşti foarte bine şi să   găseşti o modalitate sigură de a aborda subiectul:
  În aproape toate cazurile adolescentul va nega că are o problemă. În această situaţie, trebuie să-i dovedeşti că îi eşti prieten şi că nu-l   vei pedepsi. Arată-i că-i doreşti binele şi că vrei să-l ajuţi.

  Explică-i cu calm de ce nu eşti de acord să continue cu aceste obiceiuri, referindu-te, de exemplu, la faptul că dau dependenţă şi   vorbeşte-i despre riscurile la care se expune.
  Spune-i că se poate îmbolnăvi grav şi că îi va scădea rezistenţa fizică.

Aminteşte-i şi de faptul că fumul de ţigară îi dă un miros urât, de felul în care îl privesc ceilalţi atunci când este sub influenţa alcoolului.

Oferă-i exemplul personal. Dacă şi tu fumezi sau consumi alcool este mult mai dificil să-l convingi pe el să renunţe. Ideal ar fi să renunţaţi împreună.

Convinge-l să apeleze la consultul unui specialist.

Implică-te cu tact şi bunăvoinţă în întreg procesul de renunţare la aceste vicii.
Dacă totuşi nu reuşeşti să-l convingi cu vorbă bună, poţi să apelezi la mici constrângeri, cum ar să-i interzici să mai iasă pentru o perioadă din casă sau să-i întrerupi accesul la Internet.

     Cine e de vină?

Adolescenţii găsesc uşor pretexte să înceapă să fumeze şi să bea. Pentru unii, poate fi dorinţa de a ieşi în evidenţă şi de a câştiga admiraţia colegilor. Uneori este vorba de o presiune din partea grupului de prieteni, în care majoritatea fumează sau beau, alteori pot fi încercarea de a imita părinţii, dorinţa de a încălca regulile şi curiozitatea.

   Urmările nedorite sunt greu de evitat

Adolescenţa este o perioadă în care organismul trece prin numeroase transformări hormonale şi neuronale. Tutunul şi alcoolul pot încetini dezvoltarea creierului, ducând la probleme cognitive, dificultăţi de concentrare şi scăderea abilităţilor de memorare, ceea ce s-ar putea extinde şi în perioada adultă a vieţii.

În plus, ei sunt mai expuşi dependenţelor de alcool şi tutun la maturitate, crescând riscul de apariţie a cirozei şi a cancerului pulmonar. Abuzul de alcool îi predispune pe tineri şi la alte comportamente vicioase, cum sunt relaţiile sexuale ocazionale şi condusul sub influenţa alcoolului.

   

   Un singur tratament pentru dependența de                            alcool si cea de tutun

Un singur tratament pentru dependenta de alcool si cea de tutun     alcool, tutun, dependenta, tratament+ZOOMUn singur tratament pentru dependenta de alcool si cea de tutun
 

   Doi noi compusi eficienți în tratamentul simultan al dependenței de nicotină și de alcool au fost  descoperiți de o echipă de cercetători de la Ernest Gallo Clinic and Research Center al Universitatii  California din San Francisco și de la Pfizer Inc.

  Potrivit unui articol apărut în revista de specialitate "Neuropsychopharmacology", consumul de alcoolla rozătoare a fost redus în mod semnificativ prin administrarea a doi compuși (denumiti CP-601932 si PF-4575180), care acționează asupra unui subtip specific al receptorului nicotinic pentru  acetilcolina neuronală (nAChR).

   Proteinele nAChR au fost identificate în întregul sistem nervos, ele mediind efectele unor substanțe precum nicotina. Studii recente de genetică umană au arătat că genele care codifică pentru acest subtip au o importanță semnificativă în ceea ce privește susceptibilitatea la dependența de substanțe. "Problema a fost aceea de a traduce aceste importante rezultate genetice în medicamente eficiente",  a explicat Selena E. Bartlett, director al Preclinical Development Group de la Gallo Center și coordonatoare a studiului.

   "Dependența de alcool și cea de nicotină sunt adeseori tratate ca dereglări separate în pofida   faptului că 60-80 % dintre alcoolici sunt si fumători.Sunt disponibile puține strategii pentru tratarea acestor dereglări separat: datele noastre arată că utilizand ca ținte subtipuri specifice ale nAChR este posibilă tratarea dependenței de cele două substanțe cu o singură moleculă", a mai explicat Bartlett.